Sfaturi pentru acostare

Ce trebuie făcut atunci când ne îndreptăm cu velierul către un port, mai ales dacă nu îl cunoaștem, sau dacă nu ne amintim prea multe despre el? De ce trebuie să ținem cont ca să avem o acostare cât de cât liniștită și sigură și să îi respectăm pe cei din jur.

Situational awareness – partea 1.

Ce înțelegem prin situational awareness? În acest caz vorbim despre a cunoaște din cât mai multe perspective un anumit loc sau un context, până când informația este asimilată suficient de bine încât să ne putem concentra pe alte aspecte atunci când acostăm (sau mai bine zis, să nu fim luați prin surprindere de diverse observații atunci când intrăm în port). Situational awareness descris în acest capitol presupune că deja știți, cel puțin la nivel de bază, cum se comportă velierul dvs. la pivotare, întoarcere pe loc, viteză de guvernare, mers cu spatele etc.

Citim.

Primul lucru pe care îl facem este să citim despre port, să aflăm dacă este potrivit pentru veliere sau dacă este potrivit pentru velierul nostru. De exemplu: este suficientă adâncime? (asta presupune să cunoașteți pescajul navei dvs., unde se află sonarul și cum este calibrat). Unde citim? E bine să știm că există cartea pilot (waters pilot) unde găsim informații de bază despre fiecare port dintr-o regiune, însă de cele mai multe ori informațiile vor fi neactualizate sau mult prea sumare. În momentul acesta, o variantă foarte bună este aplicația gratuită ”Navily”. Aplicația este actualizată în mod colectiv de review-urile utilizatorilor, care sunt extrem de utile pentru a ne face o primă imagine despre marină: aflăm adâncimi, sfaturi, cum este protejat portul, ce este pe fundul portului, ce facilități avem, date de contact, ce taverne bune sunt în zonă, de ce servicii beneficiăm, câte locuri sunt în port, când și unde vin ferry-urile etc. După ce citim suficient, este ideal să planificăm și ora potrivită pentru acostare (dacă aveam această oportunitate). La anumite ore sunt șanse mai mari să găsim locuri libere (după 10, de exemplu, când multe bărci se îndreaptă către alte destinații).

Ne uităm la imagini și hărți.

Fie că vorbim despre fotografii din port (1), informații scrise (2) .de imagini satelitare (3) sau de hărți digitale (4) – acestea ne oferă informații esențiale despre port. Imaginile satelitare, cu puțin noroc (dacă sunt din timpul verii), ne ajută să înțelegem unde sunt amplasate bărcile mici, bărcile mai mari de pescuit, powerboat-urile sau velierele și nu în ultimul rând, cum sunt amplasate: finger, mediteranean, alongside. Din hărțile digitale vedem adâncimi (orientative), marcaje de pericole sau ancoraje.

Următoarea hartă utilă este cea cu direcția și forța vântului și a valurilor: ne ajută să înțelegem foarte ușor cât de bine protejat este portul și unde sunt locurile cele mai confortabile, în funcție de modul de acostare. Harta meteo trebuie interpretată dinamic, în așa fel încât să știm cum se schimbă vântul în perioada în care vom sta în port și dacă trebuie să facem pregătiri suplimentare pentru siguranța bărcii și a echipajului. Personal, în fiecare an am asistat la mici dezastre în marine, pentru că mulți skipperi nu țin cont de cum se schimbă vremea în raport cu portul și cu modul de acostare. De exemplu, în cazul acostării mediteranene (cu ancora în larg și cu pupa legată la mal), dacă vântul bate dinspre ancoră, atunci este evident că singurul lucru care te ține este ancora iar acest lucru este influențat de: modelul ancorei, substratul peste care este aruncată ancora, cât de bine a fost făcută manevra de ancorare (fixarea ancorei), cât de mult lanț am lăsat. Mai mult, dacă portul nu este bine ferit, și vântul bate din direcția ancorei, este posibil să avem și valuri și swell în zona digului, care îngreunează lucrurile atât pentru barcă cât și pentru echipaj.

Situational awareness – partea 2

Intrarea în port și pregătirea pentru acostare.

Cu excepția cazului în care visăm portul, sau am fost informați în prealabil despre un loc liber pentru acostare, nu vom ști precis cum și în ce condiții acostăm. Există cazuri în care beneficiăm de asistență la acostare, însă chiar și atunci, nu știm în prealabil în ce va consta aceasta. Pregătirea pentru acostare înseamnă, în primul rând, să reducem riscurile inutile și să creăm condițiile ideale pentru situational awareness (partea 2).

Etapa 1:

• 1) Facem curățenie pe punte (parâme încurcate, farfurii etc.) ca să ne putem deplasa ușor.
• 2) lăsăm spray hood-ul jos, ca să vedem clar ce se întâmplă în jur și să putem comunica mai ușor cu cei de la ancoră sau cu cei de pe mal (dacă e cazul).
• 3) în aceste momente rugăm echipajul să nu mai vorbească inutil, să oprească muzica și să nu umble aiurea pe punte.
• 4) dacă acostăm noaptea, închidem toate luminile din salon și instruim echipajul să folosească dacă este nevoie doar frontale cu lumină roșie
• 5) deschidem balconul dacă e cazul, pregătim fendere pentru a fi prinse pe bordurile potrivite (în funcție de situație) și pregătim suficiente (2-3) parâme de acostare și cangea pt. mooring dacă este cazul
• 6) verificăm instrumentele să fie pornite și cu nivelul de zoom și luminozitate corespunzătoare
• 7) testăm! bow thruster-ul în cazul în care barca este echipată cu el (atenție, trebuie utilizat la scurte intervale de timp pentru a nu intra in standby
• 8) testăm ancora și scoatem parâma de siguranță
• 9) avem pregătit vhf-ul portabil pe canalul de comunicare cu administrația portului (dacă e nevoie)
• 10) pentru situații extrem de rare când poate ceda motorul, trebuie să avem randa pregătită în cazul în care trebuie să folosim velele pentru acostare sau pentru alte manevre. 

Etapa 2:

• 1) Facem, una, două sau câte ture de recunoaștere avem nevoie pentru a înțelege precis unde vom acosta și cum ne va influența vântul (+rafalele). În timpul turelor de recunoaștere (cu viteza de siguranță!) ne uităm cum sunt aranjate bărcile, ce zone trebuie evitate (cele cu bărci mici pescărești), verificăm până unde sunt adâncimile sigure pt. barca noastră, urmărim dacă ni se face vreun semn de pe mal, alte obstacole sau balize, cât de înalt este cheul sau pontonul, unde sunt inele și babale, unde e locul pentru ferry și evident, căutăm locul potrivit pentru acostare. Dacă sunt mai multe locuri libere, îl alegem pe cel mai potrivit din punct de vedere al contextului meteo din următoarea perioadă (nu uităm că pe cât se poate, la alongside trebuie să acostăm cu vântul din față). Dacă locul liber este pentru o acostare mediteraneană și deja sunt alte veliere acostate lângă acesta, ne uităm la direcțiile ancorelor (pt. Grecia) pentru a înțelege ce tranzit să luăm, în așa fel încât să existe un risc cât mai mic pentru încrucișarea ancorelor.

Etapa 3:

• 1) Pregătim parâmele și fenderele. Verificăm să nu fie încurcate sau legate prost. Verificăm, înălțimea la care montăm fenderele
• 2) Instruim echipajul și ne asigurăm că membrii au înțeles manevra (îi punem să repete dacă este nevoie).
• 3) facem manevra ca la carte. În cazul acostărilor cu pupa, dacă nu visați velierul și efectul vântului și al elicei, luați-vă cât mai mult timp și spațiu pentru tranzitul cu spatele, mai ales daca este vânt puternic sau dacă aveți veliere atipice, cu 2 safrane sau chilă oceanică și cine știe ce efect de elice. De la momentul în care ați oprit barcă (trecerea de la mers înainte la mers înapoi), până când începeți să vă mișcați cu oarecare guvernare, se întâmplă multe! Într-o situație am ales să ies dintr-un port mic și să intru cu spatele, întrucât nu aveam suficient loc pentru a prinde guvernare și pentru a seta corect ancora.

Etapa 4:

Doamne ajută, am făcut acostarea, dar încă nu deschidem berea. Aranjăm legăturile de acostare dacă e cazul (mutăm liniile pe alte babale sau inele, le întindem sau le lăsăm mai largi, verificăm voltele la tacheți și alte noduri), verificăm cât de întinsă este ancora, verificăm dacă ține ancora (dăm motorul pe înapoi la o turație de bun simț sau de mai puțin bun simț în funcție de situație). Acum dăm drumul la echipaj să alerge spre tavernă, însă ca skipper trebuie să mai rămâi oleacă la barcă, cu berea deschisă daca vrei. De ce? Pentru că trebuie să oprești instrumente, să oprești motorul, să aranjezi parâmele și nu în ultimul rând, să îți cunoști vecinii. De ce? 1) Ca să știi ce au de gând să facă în perioada următoare (e bine să fii lângă barcă atunci când pleacă. Nici nu vă puteți imagina ce dezastre se întâmplă când pleacă unii vecini) 2) Ca să afli chestii utile, despre vreme, despre port (de unde iei curent, unde plătești taxa etc.). Între două, nu te plouă! Dacă ai acostat între două bărci care nu au de gând să plece până a doua zi, atunci poți să te duci la tavernă. Dacă ești singur pe mijlocul cheului sau dacă ai un singur vecin și e ora la care încep să vină veliere în port, atunci ghinion. Recomand să stai la barcă sau să stai la o tavernă cu vedere la barcă (nici acum poate nu vă puteți închipui câte catastrofe am văzut la acostări pe locuri libere). Dacă ești în Grecia, e bine să stai cu ochii pe velier chiar dacă ai vecini, pentru că vine un al treilea, care își lasă ancora peste alte 5 ancore și apoi le plimbă pe toate pe fundul mării.

Sfaturi utile:

• Pleacă și nu sta în portul nepotrivit și în locul nepotrivit pe timp de vreme rea. De multe ori am ales să plec în mijlocul nopții, cu toată oboseala, însă nu am regretat niciodată aceste alegeri. Chiar dacă mai ai de mers ore bune către un alt port sau un ancoraj safe, acest lucru este mult mai ok decât să pui în pericol echipajul sau nava. Unii ar zice că nu contează că lovești barca, pt că oricum e asigurată, însă în realitate, incidentele din port vin în lanț cu tot felul de alte probleme, precum accidente pe pasarele sau moralul scăzut al echipajului.
• Repetă o manevră nereușită fără rușine, înainte să faci prostii.
• Gândește-te bine de la cine iei sfaturi (de pe mal de obicei), pt. că 80% vor face mai mult rău. Mai bine știi ce ai de făcut.
• Nu uita să ai mereu un plan B în minte. Dacă din diverse motive o manevră nu iese, trebuie să știi imediat cum să te ferești de un pericol și chiar să știi unde să te duci în cazul în care nu ai loc în port sau nu e safe în port.
• Vezi ce fel de oameni și ce fel de veliere ai în jur. Vezi care sunt puștani cu chartere, școli de sailing, smecheri, ignoranți, amabili, proprietari de cruiesere etc. și adaptează-te la context. De obicei proprietarii de cruisere au cele mai interesante sfaturi, pentru că stau mult acolo.
• Respectă conduita în port și nu te apuca de petreceri dacă cei din jur vor liniște.
• Verifică vremea de 10 ori.
• Ai acostat la o adâncime discutabilă? Fă-ți o sondă cu o greutate și o sfoară subțire și verifică și ține cont de micile fluctuații de maree (în Grecia).